Nu mai ştiu...

Nu ştiu dacă copii mei vor fi mai deştepţi ca mine. Nu ştiu dacă voi fii mai deşteaptă aflând asta. Nu ştiu dacă lumea este un loc bun pentru mine. Nu ştiu dacă am un loc bun în această lume. Nu ştiu dacă pacea este ceva ce se poate cumpăra. Nu ştiu dacă cumpărând pacea obţinem ce ne dorim. Nu ştiu când mi se spune adevărul sau când sunt minţită. Nu ştiu dacă voi fii mai fericită aflând asta.
Nu îmi pot aminti cine a spus:

"Oamenii sunt adesea neînţelegãtori, iraţionali şi egoişti.Iartã-i, oricum! Dacã eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism şi intenţii ascunse.Fii bun, oricum!Dacã ai succes poţi câştiga prieteni falşi şi duşmani adevăraţi.Cautã succesul, oricum!Dacã eşti cinstit şi sincer, oamenii te pot înşela.Fii cinstit şi sincer, oricum. Ceea ce construieşti în ani alţii pot dãrâma într-o zi.Construieşte, oricum!Dacã gãseşti liniştea şi fericirea, oamenii pot fi geloşi.Fii fericit, oricum! Binele pe care îl faci azi, oamenii îl vor uita mâine. Fă-l oricum! Dă-i lumii tot ce ai mai bun şi poate nu va fi niciodată de ajuns. Dă-i lumii tot ce ai mai bun, oricum!

La urma urmei este între tine şi Dumnezeu n-a fost niciodată între tine şi ei, oricum!"

Dar nu ne putem izola complet de tot ceea ce ne înconjoară, pentru că ei sunt prietenii noştri, sunt o parte din viaţa noastră, mai mult sau mai puţin. Dar sunt momente în care ne gândim dacă merită, dacă mai are vre-un sens, dacă tu însemni pentru ei cât înseamnă ei pentru tine, pentru că dacă nu se observă când eşti absent înseamnă că prezenţa ta e inutilă, dacă ceilalţi nu au nevoie de tine înseamnă că degeaba ai nevoie de ei şi ne vom opri din a exista când toţi ceilalţi ne vor uita, pentru că atunci când prietenii se îndepărtează plouă când e soare, nu mai există cer, nici flori, nici zâmbete,ţi-e frig când e foarte cald şi eşti singur când eşti înconjurat de oameni.
Poate ai mai auzit acelaşi clişeu de 100 de ori până acum şi te enervezi de fiecare dată când îl vezi, pentru că ai ajuns deja să-l memorezi şi te dezgustă toate astea. Dacă e aşa... îmi pare rău :) dar înseamnă că nu te-ai gândit niciodată la înţelesurile lor.

Cred...

Ca şi copil am crezut în tot ceea ce am auzit, tot ceea ce mi s-a spus.
Şi anume credeam:

• în Moş Crăciun
• în extratereştri
• în basme
• în viaţa tuturor lucrurilor care mă înconjurau
• că oamenii nu pot muri
• că părinţii au întotdeauna dreptate
• că atunci când voi creşte o să ating tavanul cu creştetul capului
• că nu există diferenţe intre oameni
• că toată lumea ştie când spui o minciună
• că toată lumea vorbeşte limba română
• că lumea se termină acolo unde începe gardul ce înconjuară grădina
• în super-eroi
• că întotdeauna cineva (sau ceva) te priveşte
• că adulţii nu pot înţelege
• că toată lumea îmi este prietenă
• că urmele lăsate de avion pe cer sunt cuvinte
• că secunda durează foarte mult
• că totul se termină cu bine
• că pentru a fi fericit îţi trebuie răbdare

Acum cred:

• că Moş Crăciun în sine înseamnă să oferi cuiva un cadou de Crăciun (sau să primeşti)
• în extratereştrii
• în viaţa eternă a sufletului omului
• că părinţii greşesc de cele mai multe ori pentru că nu ascultă cu atenţie
• că diferenţele fizice dintre oameni sunt foarte mici, dar ne deosebeşte raţionamentul
• că oamenii cred orice minciună bine spusă şi nu cred de multe ori adevărul
• că indiferent câte limbi vorbeşti, gândeşti în limba natală
• că Universul nu se termină niciodată
• în eroi simpli
• că "Cineva" te priveşte mereu
• că necunoscuţii sunt doar prieteni pe care nu i-ai cunoscut încă şi că unii prieteni sunt doar necunoscuţi care-ţi ştiu numele
• în dragoste la prima vedere
• în speranţe, oricât de înşelătoare ar părea
• în dorinţe puse pe stele căzătoare
• că nu există timp
• că atâta timp cât mai poţi zâmbi, lucrurile sunt încă bine
• că cei ce nu înţeleg nu sunt neapărat adulţi, ci "altfel" de oameni
• că totul se termină cu bine depinde cum priveşti: atunci când ceva se termină cu bine pentru cienva, se termină rău pentru altcineva
• că a fi fericit înseamnă a iubi şi a fi iubit
  

Şi pot spune cu mândrie cu nu mi-am schimbat gândurile chiar atât de mult (optismtul tot optimist rămâne) şi că am avut (şi am) dreptate!
Însă n-am înţeles niciodată:

• de ce există discriminare (de orice fel)
• de ce banii îţi dau putere
• de ce oamenii bătrâni sunt mai preocupaţi de curăţirea sufletului decât cei tineri
• de ce creşte ignoranţa
• de ce oamenii fac planuri pentru mâine şi nu trăiesc: azi!
• unde începe sau se termină Universul
• de ce trebuie să ne adaptăm unei societăţi defecte
• de ce învăţăm pentru bani şi nu pentru a şti
• de ce etichetăm fără a ne afla în cunoştinţă de cauză